T'avete bisognu di manghjà u acidu fitosanale?

A volte dimonisà com'è un "antimonimu" malignu, l'acidus phytic pò impedisce di dà l'absorzione di minerali essenziale. Ma hè ancu assai proprietà di a malatia. Plus hè stata trovata ind'i alimenti a base di vegetale sana cum'è legumi è ragnotti. Truvate cumu per minimisà l'acidus fitosi in i vostri nutruti, senza rinunzià nantu à e boni.

Se si avete mai intesu di l'acidus phytic o phytates, hè probabbilmente perchè qualchissia vi hà dettu chì avete da evitari.

L'acidu Fytic hè un tempu cunzidiratu un "anti-nutrimentu" perchè attache minerali in u sistema digestivu, facenu a menu dispunibuli à i nostri corpi.

I fonti più cuncentrati di l'acidità fìtici sò in generale granuli sulle è fagioli. Hè per quessa qualchissia persone (sopratuttu pè a dieta di Paleu) anu teme à manghjà issi alimentari per i so pruposti "propietate anti-nutriente".

Ma sò stessi propietate anti nutrimentu pò aiutà ancu in a prevenzioni di malatia crònica.

Potential Problems With Phytic Acid

L'acidu Fytic pò vinkurà minerali in l'intestinali prima ch'elli sò assurbi è interaccettate cù l'enzimi digestivu. I fitativi puru reduci a digestibilità di lamitu, proteini è grassi.

Mentri in l'intestini, l'acidu fitosu pò vincere u minerale ferru, zincu è manganese. Una volta ligata, sò esse excretati in i scoddi.

Questa pò esse una bona o mala, sicondu a cundizione. Hè una mala cosa si avete avutu bisognu di custruisce e pasture di ferro in u corpu è anu sviluppatu l'anemia di deficienta di ferru.

Per d 'altra banda, quandu l'acidu fitosu si tratta minerali in u gutu, impedisce a furmazione di i radicali liberi, facenu cusì un antioxidante. Ùn solu solu questu, ma pare à vende metalli pesci (per esempiu, cadmiu, cumbattiti) aiutanu à prevene i so accumuli in u corpu

In fatti, l'acidu fitosu hà qualchì pruprietà grandi prevenzioni.

Per esempiu, aiuta à u cumbattimentu di u cancer, a malatia cardiovascular, a pedcoglia, è a resistenza di insuline.

Per a maiò parte di a ghjente, u fattu chì cuntene i phytates forsi ùn hè micca un bonu abbastanza boni per discurallu di manghjà legumine o pienu sanu.

Dittu chjamatu, ci sò un pocu di passi chì pudete fà per riduce l'effetti anti-nutrienti. (Questa puderia esse specialmente impurtante si sì un agricultore pieno vegetale, cun una dieta vegetariana o vegana).

I Modi per Modu l'Anti-Nutriente:

A fine, di sustegnu chì certi pezzi di pianti sò "malsani" per u so cuntenutu à l'acidu fitosu pare avellu mistacidatu, in particulare quandu l'effetti di l'acidu fìtici nantu à l'assimilità minerale pò esse offset da i so benefici per a salute.

In equilibrio, ùn avete micca bisognu di manciari alli u prugne, legumi o frutti è ligumi. Solu scopu di reducià l'acidus fytic à i metudi di preparazione in quantu chì eliminavanu l'alimentarii chì cuntenenu.

> Riferenzi

> Caccia JR & Roughead ZK. Noneme-absorptione di ferru, excretion ferritin fecale è indici di u sangue di l'estatus di ferru in e femine chì cunserenu cunsentate dieti lactoovovegetarian di 8 wk. Am J Clin Nutr 1999; 69: 944-952.

> Siegenberg D, et al. L'acidu Ascorbicu impedisce a > dose dependent > inhibitory effects of polyphenols and phytates on absorption nonheme-iron. Am J Clin Nutr 1991; 53: 537-541.

> Norris J. Vegan Health. http://www.veganhealth.org/articles/iron

> Seshadri S, Shah A, > Bhade > S. Risposta ematologica di > anemic > i zitelli in i pregiunarii à supplementu à l'ascorbic acid. Hum Nutr Appl Nutr 1985; 39: 151-154.

> Sharma DC & Mathur R. Correzione d'anèmia è di deficienta di ferru in vegetariani per l'amministrazzioni di l'acidu ascorbic. Indian J Physiol Pharmacol 1995; 39403-406.

> Linus Pauling Institute. Ferru. http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/minerals/iron/

> Raboy V. Avance in i culturi di u fuscatu. J Nutr 2002; 132: 503S505S.

> Hotz C & Gibson RS. Tradizziunale > prugrammi d'alimentariu è pratichi di preparazione per esercitu a biodisponibilità di i micronutrienti in i dipinti in pianti. J Nutr 2007; 137: 1097-1100.

> Davidsson L. Avvicinassi per migliurà a biodisponibilité di ferro à i cumplementari. J Nutr 2003; 133: 1560 S-1562S.

> Singh RP & Agarwal R. Cansu di prostate è inositol > hexafosfat >: efficacità è meccanisimu. Anticancer Research 2005; 25: 2891-2904.

> Vucenik I & Shamsuddin AM. Inositamentu di cancillioni per inositol > hexafosfat > (IP6) è inositolu: da > laboratoriu > à a clinica. J Nutr 2003; 133: 3778S-3784S.

> Examine.com Hosfosfat inositolu. 11 dicembre 2012. http://examine.com/supplements/Inositol+Hexaphosphate/

> Memorial Sloan-Kettering Cancer Center. Inositol Hexafosfat. 18 di ghjennaghju di u 2013. http://www.mskcc.org/cancer-care/herb/inositol-hexaphosphate

> Hurrell RF. Influenza di fonti di protezzione vegetale nantu à l'elementu traccia è di a biodisponibilidad minerale. J Nutr 2003; 133: 2973S-2977S.

> Lonnerdal B. Fatturi dietetichi chì influirenu l'assimilation di zincu. J Nutr 2000; 130: 1378S-1383S.

> Sandberg A. Biologica di minerali in legumi. British Journal of Nutrition 2002; 88 (Suppl 3): S281-S285.

> Murgia I, et al. Biofortificazione per a cumbattimentu di "famu scugghiu" per ferru. Trends in science plant 2012; 17: 47-55.

> Itske > M, et al. Effettu di u tè è altri fattori dietetichi nantu à l'absorzione di ferru. Crìtiche Crìtiche in Ciencia da Alimentazione è Nutrition 2000; 40: 371-398.

> Gilani GS, Xiao CW, Cockell KA. > Impattu > di fattori antinutritionale in i proteini di l'alimentariu nantu à a digestibilità di a proteina è a biodisponibilité d'aminòcids è di a qualità di prutezione. Revista Britannica di Nutrition 2012; 108: S315-S332.

> Hurrell R & Egli I. Biodisponibilità di ferru è valuri di referenzi dietetichi. Am J Clin Nutr 2010; 91: 1461S-1467S.

> Gibson RS, Perlas L, Hotz C. Ammaistrà a biodisponibilité di nutrienti in i vegetali à u liveddu di u duminiu. Proceedings of the Nutrition Society 2006; 65: 160-168.

> Caccia JR. Trascuntendenu versu una dieta basada in pianta: sò u ferru è u zincu in rischiu? Nutr Rev 2002; 60: 127-134.

> Fardet A. New ipotesi per i miccanichi protettivi di a salute di i cereali integrali: quale hè più di > fibra >? Nutrition Research Reviews 2010; 23: 65-134.

> Champ MMJ. Sustenti bivaluttivi non-nutrimenti di leguminosa. British Journal of Nutrition 2002; 88 Suppl 3: S307-S319.

> Vohra A & Satyanarayana T. Phytases: funtii microbichi, pruduzzioni, purificazione, e applicazioni biotecnològii pussibbili. Crìtichi Critici di Biotechnologia 2003; 23: 29-60.

> Bohn L, Meyer AS, Rasmussen SK. Phytate: impact on > environment > è nutrimentu umanu. Un sfida per a crunulazione molecular. Journal of Zhejiang University SCIENCE B 2008; 9: 165-191.

> Ma G, et al. I ingestinamentu di u fitatu è i rati molari di u fitatu à u zincu, u ferru è u calciu in i dieti di i persone in Chine. Revista Europea di Nutrition Clinical 2007; 61: 368-374.

> Raboy V. Seeds per un futuru megliu: u granu di u «phyttate» ponu aiutà à sopra malnutriche è à reduciru a contaminazione. TENDENZI in Science Plant Science 2001: 6: 458-462.

> Schlemmer U, et al. Phytate in l'alimentu è di significazione à l'umani: Sources di alimentari, ingesta, processing, biodisponibilité, rottu protettivu è analisi. Mol Nutr Alimentazione res 2009; 53: S330-S375.

> Vucenik I & Shamsuddin AM. A prutezzione contra u canru da IP6 di dietetica è inositol. Nutrition and Cancer 2006; 55: 109-125.

> Fox CH & Eberl M. Phytic acid (IP6), novu ombredughju generale anti-neoplasu: una stima sistematica. Terapi Complementarii in Medicina 2002; 10: 229-234.

> Gibson RS, et al. Una rivista di u concentrazione di ferita, di ferru, zincu è di calcu in l'alimentariu complementarii in a pianta in a paese di pagani bassi è di l'implicazione per a biodisponibilité. Alimentazione Nutr Bull 2010; 31 (2 supplà): S134-S146.

> Urbano G, et al. U rolu di l'acidus phytic in legume: antinulente o funzione benigna? J Physiol Biochem 2000; 56: 283-294.